Ștergerea cazierului duce la ascunderea infractorului
Publicat:
Ne-am adresat Redacției Recorder, urmare a publicării articolului https://recorder.ro/cum-a-ajuns-un-pedofil-sa-infiinteze-o-asociatie-pentru-copii-cu-dizabilitati-sa-fie-albit-de-justitia-din-romania-si-apoi-sa-recidiveze/ cu următorul punct de vedere:
Am luat act cu foarte mare îngrijorare de informațiile prezentate în respectiva investigație.
???? Îngrijorarea noastră provine din faptul că se dovedește că infractorii găsesc soluții să facă noi victime, atunci când cadrul legislativ este incomplet sau din aplicarea lui este favorizat făptuitorul.
Se dovedește că practica judiciară de scoaterea din cazierul judiciar a unor mențiuni poate fi riscantă și poate avea drept consecință favorizarea infractorului. Faptul că o instanță a decis că poate fi șters cazierul unui infractor care a comis infracțiuni sexuale și că o alta a stabilit că infractorul poate fi scos din Registrul Național al persoanelor care au comis infracțiuni sexuale zădărnicește strădania de a ține persoanele vulnerabile în siguranță.
Organizațiile FONSS au cerut înființarea Registrului persoanelor care au comis infracțiuni sexuale și au participat și la consultări privind modificările la Legea nr. 118/2019. Am sesizat unele situații care nu au fost reglementate inițial prin această lege, mai ales legat de domeniul angajării. Din păcate, se pare că apar prevederi aplicabile și în cazul agresorilor sexuali care creează situații ce pot fi exploatate de aceștia, cum este ștergerea cazierului judiciar.
????Solicităm public Ministerului Justiției să realizeze o analiză a modului în care infractorii sexuali pot să beneficieze de dreptul la reabilitare, ștergând urmele infracțiunilor lor.
????De asemenea, solicităm să se înființeze un grup de lucru cu scopul identificării situațiilor în care agresorii sexuali menționați în registru pot ajunge la victimele asistate în serviciile sociale și medicale și în vederea găsirii de soluții legale care să diminueze riscurile acestea. Ne exprimăm dorința de a contribui cu specialiști la un astfel de grup de lucru.
???? Orice instituție din România ar trebui să fie interesată de consultarea reală cu organizațiile care funcționează legal și au experiență relevantă în raport cu subiectul consultării.
Sunt instituții care fac o selecție a partenerilor de consultare în baza unor documente care să ateste atât funcționarea legală a acestora, cât și experiența care dă substanță opiniilor ce ar fi exprimate de acestea. Faptul că sunt și instituții publice care nu știu cui să adreseze invitațiile la consultări sau doar doresc să-și legitimeze activitatea, prin prezența unor ONG-uri, oricare ar fi ele, demonstrează nivelul scăzut de interes pentru o consultare de bună calitate și, implicit, capacitatea limitată de management a celor ce conduc respectivele instituții.
???? Acest caz prejudiciază imaginea ONG-urilor care funcționează legal și care pun pe primul loc interesul beneficiarilor lor.
Ca organizații neguvernamentale care funcționăm legal, considerăm că acreditarea și licențierea sunt filtre corecte pentru ca un ONG să lucreze cu persoane vulnerabile. Este sarcina statului român să verifice cum funcționează orice persoană juridică legal constituită, de la respectarea obligațiilor de raportare și depunere de documente financiare, la respectarea obiectului de activitate din statut.
În situația în care statul nu reusește să facă astfel de verificări, există riscul să crească numărul celor ce urmăresc să discrediteze ONG-urile, societatea civilă, în general, ceea ce reprezintă un real atac la democrație și la statul de drept.
De asemenea, am trimis solicitările noastre și către Ministerul Justiției.