Scrisoare către Guvernul României

Către Guvernul României

În atenția dlui Marcel Ciolacu, Prim Ministru

Domnule Prim Ministru,

La Iași, în perioada 19-20 iunie 2024, pentru a marca Ziua Mondială a Refugiatului am realizat mai multe evenimente cu comunitatea de ucraineni care s-au stabilit aici, printre care și o dezbatere cu autoritățile locale și județene (Prefectul Județului, Primarul Municipiului Iași, directori ai serviciilor publice de asistență socială și consilieri locali).

În urma acestui eveniment vă transmitem marea îngrijorare a acestor oameni care deși fac din ce în ce mai multe eforturi de integrare, au din ce în ce mai puține resurse să trăiască în țara noastră.

Pe lângă faptul că plățile din programul guvernamental de susținere a cetățenilor ucraineni care locuiesc în România se fac neregulat, impredictibil, acum fiind o întârziere de cinci luni, iată care sunt principalele probleme care ne-au fost semnalate și pe care ne-am angajat să le trimitem către dumneavoastră:

• Predictibilitate și susținerea pentru locuire

În 30 iunie 2024 actualul program de suport guvernamental se finalizează fără ca la această dată să se știe ce formă de susținere își asumă în continuare România pentru ucraineni.

Cei care locuiesc în centre colective sunt speriați de iminenta închidere a acestora, în condițiile în care au rămas să locuiască în acest sistem persoane care nu-și pot gestiona independent existența (vârstnici, pacienți oncologici, persoane cu dizabilități sau pacienți cronici), victime ale agresiunilor, violenței domestice, care au fost aruncate în stradă de proprietari, și-au pierdut locul de muncă și nu au putut să plătească chiria sau care sunt venite recent în țară.

Primăria Municipiului Iași, la fel ca toate celelalte primării, nu a mai preluat documente pentru luna iulie, neavând bază legală nici pentru solicitare de documente, nici pentru a lăsa centrele deschise.

Pe de altă parte, proprietarii care au închiriat locuințe ucrainenilor, încep să le ceară eliberarea acestora sau le cresc nivelul chiriilor- situație care s-a repetat în fiecare interval de incertitudine.

• Educația preocupă mult părinții pentru că trecerea de la statut de audient la cel de elev

și efectiv adaptarea la școala românească -se dovedesc foarte dificile. Fondurile ONG-urilor au scăzut simțitor și în Iași se închid toate programele educaționale- afterschool, program pentru copiii de vârsta 2-6 ani și 90% din cursurile de limba română ale ONG-urilor, fără a exista soluții în instituții publice pentru acești copii.

Ucrainenii solicită profesori de sprijin/facilitatori vorbitori de ucraineană/rusă și română, care      să-i ajute pe copii să se adapteze și să mențină ritmul școlilor românești. De asemenea, elevii solicită consilieri școlari, psihologi.

• Acces la servicii medicale

În ciuda unei baze legislative clare privind accesul liber la majoritatea serviciilor de sănătate pentru titularii de protecție temporară, în realitate accesul la servicii medicale este dificil și limitat, ucrainenii nu au acces la servicii medicale decât în urgență, și uneori și acolo personalul foarte obosit se revoltă că nu se înțelege cu pacientul ucrainean.

Pe lângă problemele care existau până acum, platforma CNAS este blocată de cca două săptămâni pentru ucraineni. Medicii de familie refuză să-i primească pentru că nu pot înregistra consultațiile și nu li se decontează serviciile medicale. În policlinici sunt refuzați pentru că e blocat sistemul de asigurări de sănătate, situație în care ucrainenii sau renunță la asistență medicală și tratament compensat sau merg la serviciile medicale de urgență, supraaglomerându-le și rezolvând doar situațiile urgente. Foarte grav e că și asistența medicală pentru copii se face la fel de greu și rețetele nu sunt gratuite, de multe ori părintele duce copilul la consultație în UPU și rămâne apoi în fața spitalului cu o rețetă în mână, pe care nu o poate cumpara.

A fost semnalată și o situație legată de persoanele din Ucraina care lucrează în România și nu apar în evidența CNAS ca asigurate.

•   Asistența socială

Ucrainenii cu dizabilități obțin foarte greu drepturile de persoană cu handicap, procedurile sunt aplicate neunitare de la un județ la altul, iar în cazul copiilor se cere dovada că statul ucrainean nu plătește o prestație similară. Condiționarea aceasta a oprit orice forma de suport pentru mai multe familii cu copii ce au afecțiuni grave și nevoi de îngrijire/însoțire.

Părinții solicită alocația de stat pentru copil, dar la nivel local se refuză acordarea acestui drept, nu se cunoaște exact dacă alocația se poate da sau nu.

Ucrainenii au semnalat că vârstnicii, chiar dacă nu sunt dependenți, nu se pot întreține, pensiile lor fiind în România de câteva sute de lei și că sunt cazuri în care, urmare a neprezentării în țara lor un timp îndelungat, au pierdut și acești bani. Sunt înfometați, lipsiți de servicii medicale și medicamente și nici nu sunt servicii locale de suport pentru ei.

Prin urmare, solidari cu comunitatea ucrainenilor din Iași, vă solicităm:

1.   În regim de urgentă, să faceți precizări privind intenția Guvernului României în legătură cu asistența cetățenilor ucraineni care sunt acum între granițele României, pentru a preveni ajungerea acestora în stradă.

2.  Stabilirea clară a tipurilor de servicii și beneficii ce pot fi accesate de către refugiați/strămutați din Ucraina.

 3.    Realizarea de către ministerele de resort a unor foi de parcurs pentru cetățenii ucraineni care să-i îndrume cum pot proceda pas cu pas, pentru a beneficia de servicii sociale, educaționale, medicale.  Aceste foi ar trebui să existe la IGI pentru cei nou intrați și să fie fișate pe site-urile instituțiilor publice pentru ceilalți.

4.  Furnizarea acestei foi de parcurs și angajaților serviciilor publice locale/județene din social, educație, medical, astfel încât să știe pașii exact și să acționeze în sensul oferirii accesului la servicii pentru persoanele strămutate din Ucraina și alți refugiați. Instruirea acestor funcționari pentru ca ei să cunoască un traseu clar și ce documente să solicite din partea refugiaților.

5.  Acordarea de sprijin unui număr de centre colective de cazare, pe teritoriul României, pentru ca acestea să găzduiască și să ofere suport de hrană și servicii persoanelor din Ucraina aflate în tranzit și/sau nou intrate în țară, ori care și-au pierdut locuința din motive independente de ei ori sunt într-o situație de maximă vulnerabilitate și nu au unde să locuiască.

6.   Pentru că vârstnicii rămân categoria cea mai vulnerabilă și fără soluții : este necesar să se menționeze explicit în lege că autoritățile locale pot permite derogări de la legislație pentru acceptarea vârstnicilor refugiați, fără aparținători și dependenți, în Căminele de vârstnici publice sau private, cu decontarea de către statul român a standardului minim de cost/acest serviciu.

7.    Identic ar trebui procedat și cu persoanele cu dizabilități care nu au locuință, aparținători și in cazul cărora județene/locale trebuie să găsească soluții. Ele să poată fi duse în rezidențial public sau privat cu decontarea costului/serviciu. Ar trebui atașată o procedură. 

8.   Alocări clare de fonduri pentru suportul acordat refugiaților pentru serviciile/beneficiile la care au acces astfel încât să nu fie un impact negativ asupra românilor prin împărțirea fondurilor existente, inclusiv promovarea acestui lucru, pentru evitarea discursului instigator la ură.

Cu speranța că veți da curs solicitărilor de mai sus, în parte provenite din dezbaterile de la Iași, în parte sugerate și în situații precedente de dialog cu Guvernul, precizăm că facem toate aceste demersuri pentru respectarea Drepturilor Omului, angajamentelor internaționale luate de România și cu intenția clară de a preveni apariția unei noi pături de persoane maxim vulnerabile în țara noastră.

Solicităm să trimiteți răspunsul la prezenta scrisoare pe adresa: comunicare@fonss.ro, persoana de contact Mihaela Munteanu, director de advocacy FONSS și coordonator al Centrului de asistență umanitară și socială pentru refugiați Nicolina Iași.

Susțin acest punct de vedere: FONSS- Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale , Asociația Afterhills, Asociația ParentIS, Asociația Grupul Zâmbetul Nostru – parteneri la Centrul de Asistență Umanitară și Socială pentru Refugiați CTR Nicolina, precum și Fundația Serviciilor Sociale Bethany, Asociația Centrul Diecezan Caritas Iași, Asociația La Răscruce, Fundația Ancora Salvării, Crucea Roșie Română Filiala Iași.