Reabilitarea trebuie exersată între dezastre
Publicat:
Participăm la o întâlnire foarte interesantă, o oportunitate oferită de partenerii noștri Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă. Evenimentul are printre organizatori World Bank Group și e un eveniment de învățare, pentru că aflăm cum se planifică reabilitarea și redresarea în urma dezastrelor.
Avem vorbitori din Filipine (țară traversată foarte des de dezastre multiple, de la cutremure la tsunami), Turcia (spațiul seismic puternic) și Ucraina (expusă la dezastre naturale și război).
În prima parte a zilei, discuțiile cuprind experiența din Filipine, invitați fiind dr. Renato U. Solidum, Jr., secretar al Departamentului pentru Știință și Tehnologie (DOST) din Filipine, și Fides Borja, specialist principal în gestionarea riscului de dezastre, Banca Mondială – Filipine.
Filipine are 100 de falii active, 24 de vulcani activi și înregistrează 30 de cutremure zilnic. Și-a dezvoltat un sistem de analiză a riscului care permite ca într-un minut, un utilizator să aibă informația care să-l informeze cu privire la riscurile locului în care se află și realizarea unui plan care să conțină elemente privind reconstrucția după un dezastru probabil.
Dezastrele pot șterge în câteva clipe dezvoltarea produsă în zeci de an.
Dezastrele costă enorm: 50 de milione de persoane au fost afectate în ultimii 40 de ani de dezastre, pierderile ridicându-se la 12 bilione de euro.
După un dezastru recontrucția poate dura zeci de ani și timpul de pregătire a reconstrucției poate dura foarte mult.
Un plan de reconstrucție trebuie făcut între dezastre, pentru a ști și care sunt acțiunile și ce finanțare poate fi accesată și pentru a avea totul pregătit nu numai pentru intervenția la dezastru, ci și pentru recontrucție.
De ce ne interesează pe noi?
Simplu, dorim comunități reziliente și realizarea lor în România depinde de fiecare dintre noi. Suntem parte din tot ce se întâmplă oamenilor și când sunt dezastre, noi vrem să ne asigurăm că oamenii supraviețiuiesc și sunt protejați, că au șanse egale și cei vulnerabili.
Pentru aceasta ne pregătim, învățăm și transferăm cunoștințe către ONG și instituții. Nimic din ce se întâmplă comunităților nu ne plasează înafară, deci suntem aici.