Punct de vedere al Platformei Sociale cu privire la scandalul azilelor din Ilfov

Cu privire la modul în care erau chinuiți vârstnicii cazați la trei centre din Ilfov, ne-am consultat cu ONG-urile membre în federațiile și confederațiile noastre și exprimăm următorul punct de vedere, însușit de FONSS- Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale, Confederația Caritas România, FONPC- Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil și Federația Dizabnet.

În atenția:  Domnului Ion-Marcel Ciolacu, Prim ministru al Guvernului României, Domnului Marian Neacșu, Vice-prim ministru, Domnului Marius Condtantin Budăi, Ministrul muncii și solidarității sociale, Domnului Marian-Cătălin Predoiu, Vice-prim ministru, ministrul afacerilor interne, Domnului Emanuel-Gabriel Botnariu, Președintele Consiliului de Monitorizare a Implementării Convenției ONU pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Doamnei Renate Weber, Avocatul Poporului,

SCRISOARE DESCHISĂ A PLATFORMEI SOCIALE DIN ROMÂNIA

Membrii Platformei Sociale din România, cea mai mare alianță a furnizorilor neguvernamentali de servicii sociale, condamnă ferm practicile organizațiilor care au pus în pericol viața și au afectat demnitatea persoanelor vârstnice rezidente în centrele din județul Ilfov. 

Expunerea acestor fapte de către monitori independenți ai drepturilor omului  este un mod important de a sancționa abuzurile unor instituții care nu au ca scop decât beneficii pecuniare, fără interesul de a răspunde unor nevoi reale ale persoanelor pe care le deservesc. Ne-am dori să crească numărul și impactul organizațiilor societății civile care să monitorizeze respectarea drepturilor persoanelor vulnerabile.   Alertele și sesizările venite din partea societății civile trebuie să fie de cea mai mare urgență pentru autoritățile Statului, care au responsabilitatea politică și legală de a sancționa practicile inumane și degradante.

Îngrijorarea Platformei Sociale este că aceste practici abuzive din centre nu sunt noi. Federațiile noastre militează de mult timp pentru ca evaluarea calității serviciilor sociale să fie făcută în mod profesionist, la timp și de calitate, în TOATE instituțiile care lucrează cu beneficiari ai protecției sociale, atât cele publice cât și private. Ceea ce vedem în aceste zile în mass media îndreaptă atenția spre faptul că grupuri infracționale organizate, favorizate de oameni din sistemul public, s-au transformat în călăi ai persoanelor vulnerabile.

Totodată:

1. Ne exprimăm nemulțumirea că instituțiile abilitate nu sunt încă pregătite să realizeze constant aceste monitorizări ale drepturilor omului, ele însele, în paralel cu organizațiile societății civile.

• Condamnăm faptul că structurile de control ale Statului, în aceste zile, în loc să se concentreze pe instituțiile cunoscute ca fiind neconforme cu standardele de calitate din sectorul social, controlează cu echipe supradimensionate de persoane (Agenția Judeană pentru Plăți şi Inspecție Socială -AJPIS, Direcția de Sănătate Publică -DSP, Inspectoratul Teritorial de Muncă -ITM, Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor -CJPC, Direcția Sanitar Veterinară şi pentru Siguranța Alimentelor -DSVSA, Inspectoratul pentru Situații de Urgență -ISU și Inspectoratul de Poliție Județean -IPJ) orice serviciu cu componentă rezidențială. Observăm că unii din profesioniștii acestor echipe de control nu cunosc specificul serviciilor sociale. Așa se face că unii dintre aceștia ignoră, de pildă,  faptul că un centru de viață independentă, ori o locuință minim protejată, au cu totul alt profil decât un centru de îngrijire și asistență de mari dimensiuni și că beneficiarii au dreptul fundamental de a participa la aceste controale, de a-și exprima comentariile și opțiunile. Asistăm la situații în care lucrătorii sociali sunt considerați în bloc infractori de către angajații Statului, ceea ce este o lipsă totală de respect față de cei ce muncesc corect. 
• Reamintim că, în România, organizațiile neguvernamentale (non-profit) reprezintă aproximativ 45% din totalul furnizorilor acreditați de servicii sociale. Aceste organizații nu beneficiază încă de un nivel al finanțării publice necesare pentru acoperirea costurilor de bază, majoritatea fac eforturi considerabile pentru a asigura continuitatea serviciilor lor și investesc masiv în calitatea acestor servicii, în formarea personalului, în modernizare și inovare. Cu toate acestea, vedem în aceste zile că există structuri care au acces la fonduri substanțiale prin proceduri netransparente.
• Ne îngrijorează faptul că foarte mulți operatori, majoritatea cu caracter for-profit, acționează sub acoperirea altor domenii (de exemplu turism) pentru a gestiona servicii rezidențiale pentru vârstnici, în condiții discutabile, fără obligația de a se supune legislației de control din asistența socială.
• Solicităm Guvernului ca această situație condamnabilă în sectorul serviciilor pentru vârstnici să reprezinte un semnal de revizuire radicală a modului în care serviciile sociale sunt susținute, finanțate și modernizate în România. Membrii Platformei Sociale militează de peste 15 ani pentru o finanțare adecvată a sectorului, în care banul urmează beneficiarul, însoțită obligatoriu de transparență și tratament egal al furnizorilor publici și privați de servicii sociale. Am asistat de prea multe ori la situații în care serviciile publice au continuat să funcționeze și să primească bani publici de la bugetul de stat, chiar și atunci când nu erau acreditate sau licențiate, iar județul Ilfov a fost mulți ani un campion al acestor situații.
• În multe localități sau județe, persoane din aparatul public, sau apropiate politic de reprezentanți ai administrației, au creat ONG-uri pentru a putea accesa fonduri publice sau europene, prin modalități specifice sectorului neguvernamental. De cele mai multe ori, calitatea acestor servicii este total neconformă cu standardele minime de calitate, standarde pe care marea majoritate a ONG-urilor le respectă cu maximă responsabilitate. Este foarte important ca inspectorii sociali să poată judeca aceste situații cu maximă acuratețe, să fie pregătiți și formați corect pentru acțiunile de control și evaluare, iar presiunile politice să înceteze, în sector. 
• În România, sistemul de asistență socială are nevoie de toți furnizorii acreditați, fie publici sau privați, dar exigențele de calitate și de funcționare trebuie să fie aceleași pentru toți, în interesul direct al beneficiarilor acestor servicii. Atunci când beneficiarii au de suferit, măsurile trebuie să fie luate pe măsura neregularităților.

Platforma Socială din România va continua să susțină toate organizațiile din federațiile noastre pentru îmbunătățirea calității serviciilor lor. Considerăm de asemenea că toate controalele și mai ales evaluările sunt esențiale în sistem și ele trebuie făcute cu oameni care au competențe în acest domeniu, care să fie atenți la viața oamenilor, nu doar la documentele din dosare.

Cerem ferm Guvernului să atribuie sectorului de asistență socială importanța necesară, în politicile publice guvernamentale, pentru ca astfel de situații să nu mai apară, dar cu prioritate solicităm ca cei care trebuie să răspundă pentru această situație dramatică să își asume răspunderea în mod public.

Membrii Platformei Sociale pot fi contactați astfel: Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale – FONSS (44 organizații membre, persoană de contact: Diana Chiriacescu, office@fonss.ro , 0722 450 272), Confederația Caritas România (10 organizații membre, caritas@caritasromania.ro), Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil – FONPC (64 organizatii membre, office@fonpc.ro), Federația Dizabnet (5 organizații membre) și Rețeaua Dizabnet (90 organizații aderente, office@dizabnet.ro).

Precizăm de asemenea că membrii Platfomei Sociale au participat azi la un dialog cu Ministrul Muncii în care și-au susținut punctul de vedere.

Ministrul Marius Budăi a avansat propunerea de a face grupuri de lucru care să lucreze pe diverse acte normative care să îmbunătățească modul în care este reglementat și sectorul serviciilor sociale.

ONG-urile din platformă au susținut necesitatea unor măsuri substanțiale nu a unor întâlniri de PR sau simple discuții fără urmări, o parte dintre acestea fiind cele care să ducă la o mai bună monitorizare a respectării drepturilor persoanelor vulnerabile din instituții.

Vom urmări modul în care ministrul Budăi își va onora promisiunile și în cazul în care se va dovedi că ministerul dorește într-adevăr să lucreze pentru îmbunătățirea situației, vom fi la masa negocierilor pentru a susține dezvoltarea de politici publice eficiente în domeniul social.