Adunare Generală la FONSS

Astăzi FONSS a avut prima adunare generală din acest an. Pe ordinea de zi au fost câteva subiecte foarte importante, cum ar fi: prezentarea Raportului de activitate (tehnic și financiar) pentru 2024 și Strategia FONSS și Planul de acțiune pentru perioada 2025-2030.

De asemenea, două organizații au devenit noi membri FONSS. Este vorba de Asociația Carusel și Asociația Help Autism. Alte două organizații au fost excluse din federație, urmare a încetării activității lor: Fundația Iosif și Fundația Corona. Așadar în urma sedinței de azi, FONSS rămâne la 46 de membri.

Ce s-a întâmplat în organizație anul trecut?

Am început anul 2024 cu un nou Consiliu Director FONSS, sub presedinția lui Petru Vasile Gafiuc, (Asociația Institutului Bucovina Suceava), Anna Burtea (Fundația Inima de copil Galați ) și Aurelia Pasăre (Fundația 4Change) fiind vicepreședinți și alături de ei Eugen Ștefănescu (Organizația Suedeză pentru Ajutor Umanitar Individual – SOIR) și Simona Voicescu (Asociația Necuvinte) membri.

2024 a fost un alt an în care activitatea federației a fost influențată de războiului din Ucraina, organizația oferind suport pentru membrii FONSS implicați în asistența refugiaților (granturi) și advocacy pentru crearea legislației și funcționarea mecanismului de asistență și suport pentru situații de urgență socială, în acest caz în beneficiul ucrainenilor refugiați.

Dinamica activității interne în FONSS este însemnată, legătura dintre executiv, membrii CD și ai federației fiind strânsă, dovadă că în ultimul an calendaristic, 37% dintre membri au fost sau vizitați la sediul serviciilor lor sau invitați la discuții online, cu privire la funcționarea lor.

Menționăm că federația menține viu și dialogul profesional, schimbul de experiență și întrajutorarea între membri, în federație funcționând grupuri tematice dar și un spațiu de discuții profesionale denumit ”Cafeneau FONSS”.

FONSS a avut în 2024 un program de formare pentru executiv și 10 membri, pe două teme importante- Primul ajutor și Prevenirea dezastrelor, mai ales că sesizăm că din ce în ce mai mult serviciile sociale trebuie să ofere și răspuns la urgența socială.

De asemenea, anul trecut la FONSS au aderat încă două organizații: Asociația Niciodată Singur- prietenii vârstnicilor și Asociația FDP Protagonişti în educație și au fost implementate nouă proiecte, cu un buget total de 6.876.712 lei.

Strategia FONSS pentru perioada 2025-2030

Cele cinci direcții strategice ale federației, așa cum au rezultat ele din repetatele întâlniri de lucru realizate în ultimele luni dovedesc faptul că federația rămâne ambițioasă și încearcă să răspundă atât nevoilor membrilor, cât și provocărilor din domeniul social, cu care sectorul societății civile se confruntă.

Iată care sunt aceste direcții strategice:

1. FONSS acționează ca centru de resurse, depozitar de cunoștințe și promotor de bune practici, motor de dezvoltare și inovare a serviciilor sociale, a calității și excelenței în servicii, precum și pentru schimburi și parteneriate în furnizarea de servicii sociale.
2. FONSS inițiază, promovează și contribuie la dezvoltarea politicilor publice coerente, incluzive și integrate, care au impact asupra sectorului serviciilor sociale.
3. FONSS monitorizează situația și evoluția serviciilor sociale din România, precum și accesul persoanelor la acestea. In paralel, FONSS monitorizează politicile publice din domeniul social.
4. FONSS acționează ca promotor al sectorului non profit de servicii sociale, ca formator al opiniei publice privind beneficiarii și furnizorii serviciilor sociale.
5. Intărirea capacității FONSS de a gestiona schimbarile profunde cu impact social, economic, politic și de mediu.

Cum ”sună” viitorul?

Ar trebui bine, dacă un deziderat al celor ce lucrează în serviciile sociale sintetizat sub ideea ”banul urmează beneficiarul” se va pune în practică, pentru că astfel serviciile sociale și publice vor beneficia deopotrivă de suport.

În realitate însă e greu de precizat cum va fi viitorul, în condiții de buget public retrâns, multe încălcări de drepturi și dese încercări ale Statului de a se cere substituit de ONG-uri în îndeplinirea răspunderilor lui față de cetățean.

Chiar și așa, decizia membrilor FONSS și a executivului e să facă în continuare front comun pentru a determina un suport mai susținut din partea autorităților pentru beneficiarii de servicii sociale asistați de furnizorii privați nonprofit, un cadru legislațiv care să reglementeze corect sectorul social, nu să ridice piedici inutile și decontarea serviciilor sociale prestate de către furnizori licențiați, indiferent de natura capitalului acestora.